V-am spus ca imi place?

Zac innecata intr-o balta de ceva necunosct. Ascult “Dire Straits” si citesc poezii de Nichita Stanescu. N-au noima cuvintele mele, n-au rost si nici culoare. Ascult Alifantis si mi se pare ca fac rime proaste. Nu stiu, nu vreau, nu pot, nu cred, nu cred nimic. Doar sa ma lasi in pace.
Ieri mi-a pus cineva un citat din penultimul post la status. Mi-a placut, si-a cerut si scuze ca nu a pus copyright. Frumos, mi-a placut sa fiu citata.
Citesc gandurile lui Nichita Stanescu. As spune doar Stanescu, dar Stanescu fara Nichita nu mai are nici un farmec. Credeam ca misterul sexului sau fusese de mult elucidat. M-am inselat. Ieri am auzit pe cineva intreband pe altcineva ce era Nichita Stanescu, barbat su femeie? Nichita Stanescu a fost Poet. Nu are rost nimic, o stiu, si scriu haotic. Sper, mister. Mi-a placut o exprimare din “Gandul 4″, “poete”, suna frumos.
Da, imi place Nichita Stanescu, si am uitat sa il citesc pana acum. Si e a doua oara cand ma indragostesc de poezia lui, si de cantecele lui Alifantis. Si in general uit si imi aduc aminte dupa mult timp. Nu e bine, sau poate ca e. Prea multa atentie strica, intr-un final ti se acreste. Ma gandesc, ce-nseamna verbul “a acri”?
Azi am tacut si n-am facut nimic. Am tacut si pe urma am plecat lasand in urma un nimic. Nu stiu nimic. Ce ciudat suna. Ieri aveam nervi, azi nu mai am nimic, iau viata la misto? La naiba, iar aberez….v-am spus ca imi place Nichita Stanescu?!?
Da v-am spus si o repet. De ce gresesc? Unde gresesc? Poate ca-mi place, sau poate ca nu…nu cred nimic….mi-e mine si mi-e dor de nu… Nonsensuri insirate pe o pagina goala…revin, vorbesc, citesc. La inceput nu am scris mult, la inceput au fost cateva cuvinte. E modern? Nu e doar ceva nou inserat in ceva vechi in ceva scurs, in ceva gresit, in altceva si tot asa pana la sfarsit. Nu mai stiu…..
Ascult tot Alifantis…se pare ca am o noua obesie, o sa imi umplu mp3-ul cu Alifantis. Da ascult si imi place….de ce? De nimic, zic, tac si atat. Si ma plictisesc si atat.
Si iar tac si ma contrazic si ma repet. Prea multa repetiti… V-am sups ca imi place ceva, dar nu mai stiu ce. Cred ca mi-am pierdut ideea. Da, un gand…..
“Emotie de toamna” e pe ritm de bolero, suna bine, da, imi place ce fac pe chitarile alea….le muncesc frumos….chitari si versuri si Nichita Stanescu…si iar o iau razna…..am nimic si am totul….imi place, mi-e bine, ascult, mor, dorm……

G

Muzica

Leave a reply

Click here to cancel reply.

Name (required)

Mail (will not be published) (required)

Website